Din singura pădure de pe litoralul românesc s-a ales praful. Fostul primar, Zanfir Iorguș și actualul, Cristian Radu, au avut grijă să se îmbogățească, lotizând și vânzând pădurea unor escroci imobiliari. Unul dintre aceștia, compania Certion – conectată la instituții publice din Constanța – a anunțat proiecte ambițioase: blocuri de 17 și 21 de etaje. Nu le-a mai construit. Acum, zeci de oameni din toată țara încearcă să-și recupereze banii. Pierderile totale depășesc un milion de euro.
În 2021, primarul PNL al Mangaliei, Cristian Radu, a inițiat o hotărâre care permite construirea de clădiri de 9 etaje „și peste”, chiar și în Pădurea Comorova de la malul Mării Negre. Dezvoltarea imobiliară a fost lăsată fără limite de înălțime și s-a deschis astfel calea pentru proiecte masive într-una dintre puținele zone verzi ale litoralului.
Unul dintre terenurile din pădure pe care Certion voia să construiască a fost obținut de la firma soției primarului Mangaliei. Alt teren, aproape de plajă, provine de la firma soției unui fost primar al orașului, Zanfir Iorguș, actual consilier local PSD.
Publicația Snoop a discutat cu 19 persoane păgubite, din diverse județe, care au plătit avansuri – unele chiar integral – pentru apartamente. Erau banii strânși „cu sacrificii” până la 35–40 de ani, alții și-au dat economiile pentru pensie.
Cătălin Scripcaru, fondatorul și CEO Certion, pentru Snoop: „Poate nu am luat întotdeauna cele mai bune decizii. Cu toate acestea, am făcut tot ce am știut mai bine ca să protejăm investiția făcută împreună cu investitorii noștri. Suntem în căutare activă de parteneri financiari externi și chiar am reușit recent semnarea unui astfel de parteneriat.”
„Sunt bani munciți, nu avem salarii foarte mari, nu trăim în lux. Este dureros că toți anii ăștia de sacrificii au rezultat în nimic”, spune Diana, 35 de ani, una dintre zecile de persoane păgubite de Certion.
A dat avans aproape 40.000 de euro – arată documentele ajunse la Snoop – pentru un loc de parcare și o garsonieră într-un bloc ridicat de Solantis Neptun, firmă din grupul Certion. „Toți banii pe care i-am plătit unde s-au dus?”, se întreabă ea.
Dezvoltatorul a promis că va construi șapte blocuri de apartamente care, opțional, pot fi închiriate în regim hotelier, toate cu peste 150 de apartamente. A început să le promoveze din 2021.
Șase clădiri la mare, aproape de Mangalia, județul Constanța:
– cinci în stațiunile Neptun și Olimp, în Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc;
– una în stațiunea Saturn.
Și una la munte, în Poiana Brașov.
Dintre cele șapte clădiri, una a fost terminată, alta începută, iar pentru restul nu s-au pornit niciodată lucrările. Unele trebuiau finalizate în 2023 și 2024.
Clădirea Galileo – „aproape finalizată” – din Olimp, are acoperișul inundat iar pe șantier nu e nimeni.
Reporterul Snoop a sunat la departamentul de vânzări al companiei și s-a prezentat drept o persoană interesată de o garsonieră în blocul Galileo.
Agentul a răspuns: „Este aproape de finalizare (Galileo, n.r.). Mai are cam 30% la finisajele interioare. Sunt compartimentările făcute. Trebuiesc finisate: gresie, faianță, parchet”. Prețurile pornesc de la 110.000 euro plus TVA, a precizat consultantul.
Agentul Certion a susținut că a vândut deja 40% dintre apartamente, însemnând câteva sute, deși clădirile se află în stadiul de proiect. Tranzacțiile s-au făcut în baza promisiunii unor viitoare dezvoltări imobiliare.
Blocul Galileo se află în Olimp, în Pădurea Comorova, într-o zonă cu puține clădiri. Copacii de pe unele terenuri au fost tăiați, dar nu s-a construit nimic.
Oficial, Certion nu a răspuns la întrebarea privind numărul total de apartamente vândute în cele șapte proiecte.
„Totul s-a transformat într-o țeapă imobiliară”
Snoop a identificat 80 de oameni afectați de grupul Certion și a vorbit cu 19 din țară. Mulți nu și-au propus să facă afaceri și să închirieze garsonierele și apartamentele. Au vrut să le lase moștenire copiilor sau să aibă un spațiu la mare pentru familia lor.
Avansurile date sunt cuprinse între 30% și 100%. Pentru unii erau banii strânși până la 35-40 de ani „cu sacrificii”, pentru alții economiile până la 60-70 de ani.
Cel puțin un milion de euro au de recuperat păgubiții, în total, conform informațiilor și documentelor la care a avut acces Snoop. Când au văzut că nu se ridică blocurile, și-au cerut avansul înapoi, dar, spun ei, reprezentanții Certion cu greu le-au mai răspuns la telefon și la e-mailuri.
Comentariile sunt acum închise pe pagina de Facebook a Certion. Recenziile de pe Google au fost șterse recent.
| Stadiul blocurilor
Grupul Certion, din Bucureşti, a înființat SRL-uri separate pentru toate clădirile, iar ansamblurile poartă numele companiilor. În Olimp Vogh – Finalizat în noiembrie 2022. În Neptun În Saturn În Poiana Brașov |
„Până la pornirea războiului din Ucraina (februarie 2022, n.r.), piața de real estate, imobiliare, din România era în plin avânt”, spune Cătălin Scripcaru, fondator și CEO Certion, contactat de Snoop.
Acesta precizează că mai mulți factori au determinat întârzierea construcțiilor.
– Probleme cu autorizațiile, „în special din cauza exigențelor sporite ale Ministerului Apărării Naționale, odată cu izbucnirea războiului și necesitatea calibrării echipamentelor radar de-a lungul coastei Mării Negre”.
– Apropierea de Rezervația Stejarii Brumării Neptun „a avut cerințe extrem de specifice (…), iar aprobarea lor a durat mult mai mult decât timpul estimat inițial”.
– Din cauza „condițiilor de piață, băncile au înăsprit standardele de creditare”.
Cătălin Scripcaru spune că „probabil la finalul anului 2026” vor putea livra primele apartamente.
Scripcaru recunoaște că n-au mai răspuns la toate telefoanele, invocând lipsa de timp, „cu toate acestea, am continuat să alocăm timp pentru întâlniri și discuții directe cu clienții”, precizează el.
În privința apartamentelor care întârzie, susține că înțelege frustrarea oamenilor. „E firesc”, spune el și recunoaște unele decizii mai puțin bune. „Cu toate acestea, am făcut tot ce am știut mai bine ca să protejăm investiția făcută împreună cu investitorii noștri. Suntem în căutare activă de parteneri financiari externi și chiar am reușit recent semnarea unui astfel de parteneriat.”
Corneliu Cătălin Scripcaru, 52 de ani, născut în Budapesta, este fondator și asociat majoritar la Certion. A lucrat ca manager la Strabag România, constructorul Promenada Mall din Capitală. Proiect cu care Scripcaru s-a lăudat în interviuri în presă, ceea ce a contat când unii au hotărât să cumpere apartamentele grupului Certion.
Scripcaru a fost, înainte de fondarea Certion, partener al NEO, o divizie One United Properties, printre cei mai cunoscuți dezvoltatori imobiliari din București și din țară. În 2020, acesta s-a retras, iar acțiunile lui au fost cumpărate de One.
Singura pădure de pe litoral, vândută în ultimii 20 de ani
Pădurea din zona Neptun-Olimp, stațiuni care aparțin de Mangalia, a fost arie protejată în perioada interbelică cu pini și stejari seculari. În ultimii ani, a devenit ținta dezvoltatorilor imobiliari, în ciuda opoziției ecologiștilor și a comunității locale.
Cele 519 hectare ale Pădurii Comorova au fost trecute, în anul 2000, din proprietatea statului român în proprietatea publică a orașului Mangalia, printr-o Hotărâre de Guvern. A semnat-o Mugur Isărescu, premierul la acel moment și actual guvernator al Băncii Naționale. Scopul era amenajarea unui parc municipal. Dar despre un astfel de parc municipal s-a vorbit public abia din 2021.
Tot în 2000, printr-o Hotărâre a Consiliului Local Mangalia, 300 de hectare au fost trecute din proprietatea publică în cea privată a Mangaliei. S-a considerat că suprafața respectivă nu mai era de interes public.
Apoi, bucăți din Comorova au putut fi vândute către firme și persoane fizice.
Zanfir Iorguș, atunci primarul Mangaliei, a inițiat schimbarea statutului pădurii. Zeci de hectare au ajuns la Iorguș, acum consilier local PSD, și la rudele lui, dar și la oameni de afaceri din țară.
DNA a anchetat „introducerea pădurii în intravilanul Mangaliei cu scopul de a fi vândută. Dosarul a fost deschis după ce Curtea de Conturi a sesizat, la 1 august 2023, fapte din anii 2000”. Între timp dosarul s-a clasat, intervenind prescripția.
Arborii din Comorova s-au plantat la începutul secolului XX, în timpul regelui Carol I. În comunism, o parte din pădure a fost defrișată pentru construirea stațiunilor Olimp, Neptun și Jupiter, iar o altă parte s-a scos din fondul forestier național.
Fostul primar Iorguș a răspuns că nu a putut să amenajeze un parc municipal în Comorova, în timpul mandatului său, 1996-2008, „pentru că nu erau fonduri europene și guvernul nu dădea bani”.
Celelalte 200 de hectare rămase în domeniul public nu se pot vinde, explică Semiran Abdurefi, consilier local USR.
Cristian Radu, primarul Mangaliei de 13 ani, a inițiat în octombrie 2021 o hotărâre aprobată de Consiliul Local, prin care permite construirea de clădiri de 9 etaje „și peste” pe terenuri mai mari de 2.000 de metri pătrați, încadrate drept „curți construcții”, inclusiv în zona Pădurii Comorova.
Aceste terenuri, deși aflate printre copaci, sunt considerate „spații verzi neprotejate”.
Firmele din grupul Certion au primit în 2023 și în 2025 autorizații de construire pentru blocuri de 17 și 21 de etaje. Unul dintre ele e în Rezervația Stejarii Brumării, zonă protejată din această pădure.
Luna trecută, Semiran Abdurefi, consilier local USR, a inițiatun proiect care abrogă hotărârea din 2021. A fost adoptată de consilieri. Dar poate fi atacată, pentru că au votat în absența unor rapoarte de specialitate pe care, susține consilierul, nu le-a primit de la funcționarii primăriei. Abrogarea nu afectează dezvoltatorii care deja au primit autorizații.
Sponsorizarea Certion pentru Primăria Mangalia
Vogh Olimp SRL, firma grupului Certion care construiește primul bloc dintre cele șapte, obține, în septembrie 2020, certificatul de urbanism de la Primăria Mangalia, condusă de Cristian Radu. Adresa la care urmează să se ridice clădirea lipsește de pe site-ul primăriei. Instituția nu a răspuns de ce.
Pe 24 noiembrie 2022, Vogh sponsorizează Municipiul Mangalia cu 276.000 lei (peste 54.000 de euro la cursul actual), pentru „crearea unui parc în stațiunea Neptun”, arată un proces verbal din Consiliul Local. Printre consilierii care votează „pentru” se numără și fostul primar Iorguș.
În același document apare și poziția lui Menabit Ozghiun, consilier local din partea Partidului Ecologist, care „consideră că se dorește cumpărarea unei anumite imagini pentru această societate (Certion SRL, n.r.), pentru a nu se mai lua în discuție faptul că dezvoltă o investiție în zona protejată Stejarii Brumării din Neptun”.
Contactat de Snoop, primarul Cristian Radu spune despre sponsorizare că nu știe dacă s-a concretizat. „Ei doreau să facă un parc în Neptun. Sunt trei ani de atunci”. După o altă întrebare, edilul răspunde critic la adresa jurnaliștilor: „Bâjbâim, întrebăm, căutăm, facem anchete. Toți faceți anchete.”
În aceeași zi în care consilierii locali acceptă sponsorizarea din partea companiei, Primăria Mangalia transmite către Agenția pentru Protecția Mediului Constanța câți stejari brumării sunt în rezervație: „60, cu statut de Monument al Naturii”. Informațiile sunt pentru ca blocul Solantis Neptun, cu 17 etaje, să primească acordul.
În vara lui 2023, Protecția Mediului emite acordul. „Terenul aflat în proprietatea Solantis Neptun SRL, pe care se propune realizarea imobilului, se află la o distanță de 4,6 metri de lotul nr. 2 al Rezervației de interes local”, notează instituția.
Imaginile surprinse de Snoop cu drona arată că un stejar e chiar în curtea dezvoltatorului imobiliar.
E un „teren situat într-o zonă turistică”, mai scrie în acordul de mediu, și „nu îi este stabilit niciun fel de regim de protecție”.
Concluzia: stejarii – aflați la 4 metri distanță – nu sunt afectați de construcția de 17 etaje cu 158 de apartamente, „putând găzdui maximum 344 de persoane”.
Solantis Neptun obține autorizatia de construire de la Consiliul Județean (CJ) Constanța. Întrebat cum s-a asigurat că nu e afectată rezervația, CJ ne-a trimis la Protecția Mediului.
Protecția Mediului a răspuns că a folosit informațiile trimise de Primăria Mangalia despre terenul Solantis. Conform cărora terenul „nu se află în zona spațiilor verzi și păduri protejate”.
Responsabilitatea față de ariile protejate de interes local „revine administrației publice locale, respectiv Primăriei Mangalia”, potrivit instituției. Protecția Mediului a adăugat că a cerut la primărie încă din decembrie 2023 detalii despre cum protejează Stejarii Brumării: „Nu s-a primit niciun răspuns”.
Datorii la firma soției primarului PNL
Solantis Neptun are terenul din zona stejarilor de la New Style Architecture, firmă deținută de Bianca Radu (49%), soția lui Cristian Radu, primarul PNL al Mangaliei.
SRL-ul a vândut un teren de 2.160 de metri pătrați companiei Solantis „prin schimb”. Urma să primească apartamente în blocul care ar fi trebuit ridicat.
Contactată de Snoop, Bianca Radu a spus că nu e firma sa: „Sunteți pe o pistă greșită”. Și a închis telefonul.
Solantis nu a construit nimic, iar firma soției primarului are astăzi drept de ipotecă 200.000 de euro, potrivit unui extras de carte funciară.
O comparație: Pentru un teren de aproape 2.000 mp, la fel ca cel de la Solantis, obținut de Certion de la o altă companie, tot în Neptun, există un drept de ipotecă de aproape 2 milioane de euro.
Peste 8 milioane de euro le datorează Certion firmelor de la care a obținut terenuri pentru cele șase blocuri de pe litoral.
Potrivit unui extras de carte funciară, 2 milioane și jumătate de euro are drept de ipotecă numai Zimcom SRL, firma Marianei Iorguș. Soția lui Zanfir Iorguș, fostul primar al Mangaliei, în prezent consilier local PSD. De la compania sa a cumpărat un teren în Saturn.
Contactată de Snoop, Mariana Iorguș a refuzat să ofere detalii.
Certion a mai primit, în pandemie, două terenuri de la firmele lui Adrian Ionel Petrache, care a avut afaceri cu Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea și ale lui Bogdan Lucov, fratele finului lui Cocoș. Unul e cel de sub Galileo, altul e pentru clădirea Lago, lângă Rezervația de stejari.
Dezvoltatorul imobiliar urma să le dea la schimb apartamente în viitoarele clădiri. Acum, cele două firme au drept de ipotecă de peste 5 milioane de euro.
Apar și influencerii… Metode de escrocare
Construirea primului bloc, Vogh Olimp, începuse. Influenceri precum Adela Popescu și-au cumpărat un apartament și au promovat proiectul. Oamenii au considerat că dezvoltatorul va ridica și celelalte imobile.
Diana, 35 de ani, a văzut postările Adelei Popescu, actriță, prezentatoare TV și influencer. „Mi-am zis că totuși e persoană publică”, spune ea despre unul dintre lucrurile care au determinat-o să aibă încredere în dezvoltatorul imobiliar și să aleagă proiectul Solantis Neptun.
Nu a fost singura care a văzut acele postări.
Adela Popescu a promovat Vogh Olimp pe Facebook
Contactată de Snoop, Adela Popescu a răspuns: „Noi am avut încredere în ce am văzut cu ochii noștri. O clădire ridicată deja. Am văzut exact unde este apartamentul nostru și am decis sa dăm avansul, iar la finalizarea lucrărilor am plătit diferența.”
Aceasta a precizat că li s-a predat proprietatea cu o întârziere de un an. Că a fost „la nivelul așteptărilor”, dar că nu erau finalizate integral lucrările, adică spațiile comune.
„Am petrecut deja câteva weekenduri acolo împreună cu copiii noștri și am postat pe rețelele de socializare, așa cum postăm tot ce facem, de la meniul de mic-dejun, la vacanțe, noutăți, proiecte tv. Despre celelalte proiecte Certion nu am informații, așa că nu am ce să comentez.”
Un preț mai mic, dacă plătești integral și nu în tranșe.
Cosmin, 39 de ani, a semnat pentru o garsonieră de 46.200 de euro, conform promisiunii de vânzare-cumpărare din posesia Snoop. A dat toți banii de la început, pentru că altfel ar fi fost 5.000 de euro în plus, explică el. O parte din sumă a acoperit-o printr-un împrumut la bancă.
Insistau să achiți cât mai repede.
„A fost o presiune să plătim toți banii ca să beneficiem de un cost pe metru pătrat mai bun”, spune un bărbat care a preferat anonimatul. Au vrut banii înaintea termenului din contract, adaugă el. Un apartament cu două camere în Poiana Brașov l-a costat peste 100.000 de euro, conform promisiunii ajunse la redacție. La acel moment, firma nu deținea terenul pe care urma să construiască.
După ce semnai pentru un apartament într-un bloc, te sunau să cumperi și în altele.
„Am primit iar o ofertă. Noi (ea și soțul, n.r.) nu mai aveam bani. Între timp, am vândut un apartament mai vechi”, povestește Maria, 61 de ani. Așa au mai semnat o promisiune. „Pentru că avem doi copii”, explică femeia. Certion i-a făcut apoi o a treia ofertă, dar a refuzat-o.
Articole plătite în presă.
„Certion Property Developers dezvoltă patru proiecte rezidențiale în zona Neptun-Olimp. Investiția totală se ridică la 45 milioane euro”, titra Forbes România. Un titlu asemănător era, în aceeași zi, pe site-ul Financial Intelligence și al Ziarului Financiar.
